În România, a fost introdusă o nouă legislație cu privire la hărțuirea sexuală și morală la locul de muncă. Ghidul creat de către Inspecția Muncii oferă informații detaliate despre ce înseamnă hărțuirea și cum poate fi prevenită.
Metodologia de aplicare a Ghidului standardizat privind hărțuirea morală și sexuală la locul de muncă, definește următoarele:
“Prin hărțuire pe criteriul de sex se înțelege situația în care se manifestă un comportament nedorit, legat de sexul persoanei, având ca obiect sau ca efect lezarea demnității persoanei în cauză și crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor.”
“Hărțuirea morală la locul de muncă reprezintă orice comportament exercitat cu privire la un angajat de către un alt angajat … în legătură cu raporturile de muncă, care pot avea drept scop sau efect o deteriorare a condițiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității angajatului, prin afectarea sănătății sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în conduită ostilă sau nedorită, comentarii verbale, acțiuni sau gesturi.”
Totodată, au fost definite detaliat și acțiunile care fac parte din categoria comportamentului de hărțuire la locul de muncă în funcție de efectele asupra victimei. Acestea sunt:
Acțiuni vizând împiedicarea victimei de a se exprima
- superiorii ierarhici îi refuză victimei posibilitatea de a se exprima
- victima este frecvent întreruptă când vorbește
- colegii împiedică victima să se exprime
- colegii țipă, jignesc victima
- este criticată activitatea victimei
- este criticată viața privată a victimei
- victima este terorizată prin apeluri telefonice
- victima este amenințată verbal
- amenințarea victimei în scris
- refuzarea contactului cu victima
- ignorarea prezenței victimei
Acțiuni vizând izolarea victimei
- nu se vorbește niciodată cu victima
- victima nu este lăsată să se adreseze altei persoane
- victimei i se atribuie un alt post care o îndepărtează și izolează de colegi
- li se interzice colegilor sa vorbească cu victima
- se neagă prezența fizică a victimei
Acțiuni ce presupun desconsiderarea victimei în fața colegilor
- victima este vorbită de rău sau calomniată
- se lansează zvonuri la adresa victimei
- victima este ridiculizată
- se pretinde că victima este bolnavă mintal
- victima este constrânsă pentru a se prezenta la un examen psihiatric
- se inventează o infirmitate a victimei
- se imita acțiunile, gesturile, vocea victimei pentru a o ridiculiza mai bine
- sunt atacate credințele religioase sau convingerile politice ale victimei
- se glumește pe seama vieții private a victimei
- se glumește pe seama originii sau naționalității victimei
- victima este obligată să accepte activități umilitoare
- evaluarea inechitabilă a muncii victimei
- deciziile victimei sunt contestate
- agresarea victimei în termeni obsceni sau insultători
- hărțuirea sexuală a victimei (gesturi sau propuneri)
Discreditarea profesională a victimei
- nu i se atribuie sarcini de realizat
- privarea de orice ocupație și vegherea ca victima să nu-și găsească singură vreo ocupație
- încredințarea unor sarcini inutile sau absurde
- acordarea de activități inferioare competențelor
- atribuirea în permanență a unor sarcini noi
- impunerea executării unor sarcini umilitoare
- încredințarea unor sarcini superioare calificării în scopul discreditarii victimei
Compromiterea sănătății victimei
- încredințarea unor sarcini periculoase și nocive pentru sănătate
- amenințarea cu violențe fizice
- agresarea fizică a victimei, fără gravitate, ca un avertisment
- agresarea fizică gravă
- se provoacă intenționat victimei cheltuieli, cu intenția de a-i produce prejudicii
- provocarea de neplăceri la domiciliu sau la locul de muncă
- agresarea sexuală a victimei
În urma noii legislații adoptate, angajatorii sunt obligați să pună la dispoziția angajaților informații despre drepturile lor, precum și proceduri pentru a face reclamații și pentru a lua măsuri împotriva hărțuirii sexuale sau morale. De asemenea, angajatorii trebuie să adopte măsuri preventive pentru a evita hărțuirea, cum ar fi informarea angajaților cu privire la comportamentul adecvat la locul de muncă și promovarea unui mediu de lucru sigur și sănătos. Toate aceste măsuri trebuie să fie menționate obligatoriu în Regulamentul Intern al companiei.
Legea definește un șir de sancțiuni pentru angajatori care nu respectă noile obligații impuse. Acestea pot fi amenzi de până la 200.000 de lei sau suspendarea temporară sau definitivă a activității angajatorului.
La rândul său, sunt prevăzute măsuri de protecție pentru angajații care sunt victime ale hărțuirii la locul de muncă, cum ar fi: dreptul la concediu medical sau la încetarea contractului de muncă în cazul în care comportamentul respectiv nu poate fi stopat.
