Model decizie pentru programarea concediului de odihnă & legislație – iFlow

Fie că ești interesat/ă doar de un model de decizie pentru programarea concediului de odihnă sau vrei să afli mai multe detalii privind concediul de odihnă, ai ajuns unde trebuie. Citește acest articol și află mai multe detalii cu privire la concediul de odihnă și descarcă modelul pentru programarea acestuia.

În acest articol voi răspunde unor întrebări frecvente legate de concediul de odihnă.

În primul rând, să definim acest tip de concediu, deoarece există mai multe tipuri de concedii pe care pot beneficia salariații, acestea sunt:

Concediu pentru evenimente speciale
Concediu fără plată
Zile libere plătite (sărbători naționale sau religioase)
Zile libere plătite oferite de companie drept recompensă
Concedii medicale

Și lista continuă. Însă cu ce se diferențiază concediul de odihnă? Acesta are un număr minim obligatoriu de care trebuie să beneficieze un salariat, este și cel mai cunoscut concept folosit de resursele umane. Concediul de odihnă este timp liber, în care angajatul este scutit de muncă, însă este plătit pe tot parcursul acestuia.

Desigur, aceste caracteristici le întâlnim și în cazul zilelor de concediu pentru evenimente speciale, însă, concediul de odihnă se oferă tuturor salariaților fără condiții speciale, în cazul concediului pentru evenimente speciale, trebuie să existe evenimentele speciale pentru a beneficia de aceste zile.

Care este durata concediului de odihnă?

În general aceasta este cea mai frecventă întrebare, astfel:

Legislația prevede un număr minim de 20 de zile de concediu plătit la care au dreptul toți angajații. Acest aspect este definit prin legea nr. 53/2003 din Codul Muncii art. 144 alin. (1).

Orice număr sub 20 este ilegal. Însă acest număr poate fi depășit deoarece legea nu prevede și un număr maxim.

În final numărul zilelor de concediu este hotărât prin contractul individual de muncă.

Concediul de odihnă și zilele libere (sărbători naționale)

Din punct de vedere legal, concediul de odihnă nu se suprapune cu zilele libere legale, practic nu se suprapune cu o zi de sărbătoare națională.

Exemplu:

Dorești să efectuezi un concediu în săptămâna 29.11.2021 (Luni) și 03.12.2021 (Vineri). În aceste condiții se consumă doar 4 zile de concediu și nu 5, deoarece data de 01.12.2021 este zi liberă legală.

Există un număr de zile de concediu de odihnă în funcție de grupa de muncă?

Așa cum am spus și mai sus, numărul de zile de concediu se hotărăște prin contractul individual de muncă încheiat între angajator și salariat. Angajatorul poate să ofere zile de concediu suplimentare pentru a recompensa loialitatea salariaților săi.

Însă, pe lângă acest aspect, în funcție de condițiile de muncă există și reglementări legale prin care se acordă un număr suplimentare de zile de concediu, celor 20.

Conform articolului 147:

“(1) Salariații care lucrează în condiții grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap și tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puțin 3 zile lucrătoare.

(2) Numărul de zile lucrătoare aferent concediului de odihnă suplimentar pentru categoriile de salariați prevăzute la alin. (1) se stabilește prin contractul colectiv de muncă aplicabil și va fi de cel puțin 3 zile lucrătoare.”

Ce se întâmplă cu zilele de concediu neefectuate?

Există două situații în care putem discuta despre zile de concediu de odihnă rămase.

Atunci când salariatul este în continuare angajat în companie, însă nu a reușit, din motive justificate, să efectueze concediul de odihnă. În acest caz conform legislației, angajatorul este obligat să îi acorde salariatului aceste zile de concediu în următoarele 18 luni începând cu anul următor.

Exemplu: am intrat în anul 2021, și există încă zile disponibile din anul 2020. Angajatorul are obligația să îi acorde angajatului zilele rămase din anul 2020 în termen de 18 luni de la începutul anului 2021.

Zile de concediu rămase atunci când un contract de muncă este suspendat din diferite motive. În acest caz, angajatorul îi poate acorda zilele de concediu rămase pentru a fi efectuate pe perioada de angajare rămasă, sau poate opta pentru plata acestora.

Diferă concediul de odihnă în funcție de vechimea în muncă?

Din punct de vedere legal, n număr diferit de zile de concediu pentru vechimea în muncă reglementat prin Hotărâre de Guvern, este doar cea care se adresează salariaților din administrația publică, mai exact angajați din unități bugetare.

Aceștia pot beneficia de un număr de zile de concediu de la 21 la 25 în funcție de vechime.

Însă unele companii oferă acest beneficiu salariaților, și cresc periodic numărul de zile de concediu în funcție de vechimea angajaților. Aceste aspecte sunt stabilite fie prin contract individual de muncă, fie prin contractul colectiv de muncă.

Cum se face programarea concediului de odihnă?

În mod normal, concediul de odihnă este efectuat în baza unei programări realizate la nivel individual sau colectiv.

Deseori, inspectorii teritoriali de muncă solicită o astfel de programare pentru concedii de odihnă. Aceasta se poate realiza fie într-un Excel sau Word, însă se poate utiliza și un soft dedicat evidentei concediilor.

Cel mai important aspect aici, este prevederea legală care obligă angajatorul să se asigure că angajații care efectuează concediul de odihnă fracționat, efectuează cel puțin 10 zile lucrătoare legate de concediu de odihnă.

Iată ce spune Codul Muncii legat de programarea concediului de odihnă:

Art. 148. Programarea concediului de odihnă

“(1) Efectuarea concediului de odihnă se realizează în baza unei programări colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, după caz, a reprezentanților salariaților, pentru programările colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programările individuale. Programarea se face pană la sfârșitul anului calendaristic pentru anul următor.

(2) Prin programările colective se pot stabili perioade de concediu care nu pot fi mai mici de 3 luni pe categorii de personal sau locuri de muncă.

(3) Prin programare individuală se poate stabili data efectuării concediului sau, după caz, perioada în care salariatul are dreptul de a efectua concediul, perioada care nu poate fi mai mare de 3 luni.

(4) În cadrul perioadelor de concediu stabilite conform alin. (2) și (3) salariatul poate solicita efectuarea concediului cu cel puțin 60 de zile anterioare efectuării acestuia.

(5) În cazul în care programarea concediilor se face fracționat, angajatorul este obligat să stabilească programarea astfel încât fiecare salariat sa efectueze într-un an calendaristic cel puțin 10 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt.”