Ordonanța de Urgență cunoscută sub numele de „Ordonanța Trenuleț” va aduce schimbări semnificative începând cu 1 ianuarie 2025, impactând atât angajații din sectorul public și privat, cât și beneficiile sociale. Aceste măsuri au fost adoptate cu scopul de a reduce deficitul bugetar și a optimiza cheltuielile statului, însă vor afecta direct viața de zi cu zi a românilor. În continuare, vom analiza modificările concrete și efectele acestora asupra populației și economiei.
Eliminarea facilitaților fiscale pentru angajații din IT și alte domenii
În prezent, angajații din domeniul IT beneficiază de scutiri de taxe pe venit și contribuții sociale, stimulente menite să sprijine dezvoltarea sectorului IT din România și să atragă talente. De asemenea, angajații din construcții și din domenii precum agricultura sau industria alimentară se bucură de reducerea contribuțiilor sociale.
Începând cu 1 ianuarie 2025, aceste scutiri vor fi eliminate. Angajații din IT și alte sectoare beneficiare vor plăti impozitul pe venit standard de 10%. Această schimbare va reduce veniturile nete ale angajaților din aceste domenii, iar angajatorii vor face față unor costuri suplimentare legate de impozitul pe venit. Sectorul IT ar putea deveni mai puțin atractiv, iar în unele cazuri, acest lucru ar putea determina migrarea specialiștilor din România către alte piețe. În plus, companiile vor trebui să își ajusteze politicile salariale și să găsească soluții pentru a compensa pierderea acestor facilități fiscale, cum ar fi, spre exemplu, majorarea salariului brut cu aproximativ 11,11% pentru a menține salariul net actual.
Înghețarea salariilor și pensiiilor bugetarilor
Salariile și pensiile din sectorul public sunt ajustate anual, în funcție de inflație și de creșterea economică, iar angajații din sectorul public beneficiază și de alte stimulente, cum ar fi tichetele de masă sau sporuri de performanță.
Ca urmare a modificărilor introduse de Ordonanța de Urgență, din 1 ianuarie 2025, salariile și pensiile bugetarilor vor fi înghețate la nivelul din noiembrie 2024, fără posibilitatea de a fi ajustate la inflație sau la creșterea economică. De asemenea, tichetele de valoare pentru angajații din sectorul public vor fi suspendate, cu excepția celor care lucrează în creșe. În plus, orele suplimentare efectuate de bugetari vor putea fi compensate doar prin timp liber, nu și plată.
Măsura respectivă afectează direct veniturile angajaților din sectorul public și pensionarii, care vor resimți o stagnare a veniturilor lor în condițiile unei inflații ridicate. Stagnarea veniturilor va reduce puterea de cumpărare, iar angajații din sectorul public vor fi mai vulnerabili la creșterea costurilor de trai.
Modificări pentru Microîntreprinderi și impozitarea veniturilor
În contextul actual, microîntreprinderile cu venituri de până la 500.000 de euro beneficiază de un regim fiscal favorabil, plătind un impozit pe venit redus. Aceasta a fost o măsură destinată să sprijine IMM-urile și să încurajeze dezvoltarea acestora.
Regimul fiscal al microîntreprinderilor va fi modificat. Începând cu 1 ianuarie 2025. Plafonul de venituri pentru microîntreprinderi va fi redus la 250.000 de euro în 2025 și la 100.000 de euro în 2026. Astfel, multe dintre aceste afaceri vor ieși din regimul fiscal favorabil și vor fi nevoite să plătească impozit pe profit.
Modificarea pune presiune suplimentară pe microîntreprinderi, care vor trebui să adopte regimuri fiscale mai complexe și să plătească taxe suplimentare. Aceste schimbări pot duce la o reducere a numărului de IMM-uri active sau la dificultăți în dezvoltarea acestora, ceea ce poate avea un efect negativ asupra pieței muncii și a creării de locuri de muncă.
Suspendarea angajărilor în sectorul public
Angajările în sectorul public vor fi suspendate, cu excepția posturilor unice, care nu pot fi înlocuite de alte posturi în cadrul aceleași instituții. Această măsură va îngreuna completarea posturilor vacante în administrația publică, ceea ce poate duce la scăderea eficienței în furnizarea serviciilor publice. De asemenea, persoanele care doresc să lucreze în sectorul public nu vor avea oportunitatea de a se angaja în acest domeniu, iar administrarea instituțiilor publice va depinde din ce în ce mai mult de personalul existent, ceea ce poate duce la supraîncărcarea acestora.
Alte modificări importante:
- Cota de impozitare a dividendelor va crește de la 8% la 10% pentru dividendele distribuite începând cu anul 2025. Această măsură vizează atât persoanele rezidente, cât și pe cele nerezidente.
- Va fi eliminată reducerea de 90% la biletele de tren pentru studenți cu excepția rutelor între facultate și domiciliu.
- Valoarea voucherelor de vacanță va fi redusă la 800 de lei, iar acestea vor putea fi utilizate doar pentru pachete turistice care costă cel puțin 1.600 de lei.
- Alocațiile pentru copii vor fi înghețate la nivelul din noiembrie 2024, fără ajustări ulterioare.
- Se va reintroduce un impozit de 1,5% pentru construcțiile speciale, adică pentru clădirile care nu sunt destinate locuirii, dar care sunt utilizate în scopuri de producție, depozitare sau trasportare.
- Călătoriile gratuite cu trenul pentru pensionari și angajații din cadrul Ministerului Transporturilor sunt limitate la 6 curse.
Deși măsurile enumerate sunt menite să ajute la reducerea deficitului bugetar, ele vor crea provocări semnificative pentru populație și pentru mediul de afaceri din România, în special în contextul unei economii deja fragilizate de inflație și de alte probleme economice. Aceste schimbări vor impune un echilibru delicat între necesitatea de austeritate bugetară și protejarea nivelului de trai al cetățenilor, iar efectele lor vor fi resimțite pe scară largă în întreaga țară.
